Alegerea sicriului pentru ceremonia funerara

Funerare rainbow dorobantu va sfatuieste in alegerea sicriului potrivit. Alegerea unui sicriu pentru inmormantarea unei persoane dragi nu este niciodata o sarcina usoara. Familiile indurerarate sunt puse de obicei in situatia de a lua o decizie destul de rapid in ceea ce priveste sicriul, avand in vedere ca exista totusi foarte multe modele disponibile in ofera firmei de servicii funerare. In plus, in aceste momente de mare durere si tristete, poate fi dificil pentru o familie sa faca o astfel de alegere. Aceasta decizie ca si alte aranjamente funerare presupune de obicei ajungerea la un consens a membrilor familiei.

Continue reading “Alegerea sicriului pentru ceremonia funerara”

Tehnologia cablurilor de fibra optica!

Cablurile realizate din fibra optica sunt cabluri din sticla extrem de subtiri produse dintr-un tip de sticla special. Ceea ce sta la baza tehnologiei de fibra optica este de fapt efectul de reflectie a luminii. Astfel, lumina dirijeaza semnale digitale si se reflecta in cablul intern. In acest mod au loc transferuri de informatii si date.

Continue reading “Tehnologia cablurilor de fibra optica!”

Ce este gradinita, o intrebara simpla cu un raspuns pe masura?

gradinita-cu-program-prelungitUn program de gradinita reprezinta un program de educatie timpurie, planificat si sustinut de un educator calificat intr-un mediu institutionalizat. O gradinita, fie de stat sau privata, ofera servicii de educatie care corespund criteriilor promovate de catre stat.

O experienta vasta

Prin faptul ca merge la gradinita, pentru copil va fi o oportunitate de a afla lucruri noi in legatura cu lumea din jurul sau, alaturi de alti copii de varsta apropiata.

Continue reading “Ce este gradinita, o intrebara simpla cu un raspuns pe masura?”

Viaţa online vs viaţa reală

Se pare că acest articol v-a stârnit cel mai mult curiozitatea, şi acesta l-am publicat prima dată.

Au mai rămas 6 articole care urmează să fie publicate în ordinea aleasă de voi.

1.Schimbul de liste încă la modă?
2.Există perfecţiune?
3.Părerea mea despre fumat şi fumători
4.Concert sau discotecă/club
5.Despre droguri
6.Cum să sfârşeşti frumos o relaţie

61

De fiecare dată când cunosc o persoană nouă din lumea online şi încep să mă înţeleg din ce în ce mai bine cu ea, să vorbim destul de des, şamd, mă întreb ”oare aşa este şi în realitate?”. Sunt multe persoane cu care vorbesc doar pe mess, cu care mă înţeleg bine şi pe care mi le-aş dori să le cunosc şi în realitate.

Când vine vorba de o întâlnire între bloggeri, eu sunt cea care trebuie mereu să spună ”nu pot să vin”. Nu aveţi idee cât de mult regret faptul că locuiesc în Arad. Exact la mama naibii. Mi-e aproape imposibil să cred că voi ajunge vreodată prin Bucureşti doar pentru a-mi petrece putin timp alături de nişte persoane drăguţe pe care mi le-am dorit de foarte multă vreme să le întâlnesc în realitate.

Din fericire, am reuşit să cunosc o persoană din blogsferă, ea fiind mult mai libertină decât mine şi mult mai flexibilă, a reuşit să vină în Arad pentru 2 zile. E vorba de Refuzake, care a avut buna voinţă să vină din Bucureşti până în Arad să cunoască personal o zăpăcită de fată.
Pot să spun că deseori aparenţele înşeală, în cazul meu, mi-l imaginam pe Refuzake dpdv fizic mai mic la înălţime. Dar a fost ok şi aşa, ne-am distrat, am râs pe săturate, am răsturnat ceva măgării dintr-un magazin. O plimbare lungă pe mal, prin parc, timp în care am râs şi am povestit una alta. Daaaaaa, am aflat că lui Refu nu îi plac ţigăncile, drept pentru care la o trecere de pietoni s-a uitat cam ciudat la acele pipiţe cu fustele creţe până în pământ. Normal că eu mi-am mutat imediat locul şi m-am pus în dreapta lui, în stânga fiind pipiţele tocănind din gură limba lor încâlcită.

Aşadar, nu regret nimic din cele întâmplate. A fost o întâlnire frumoasă şi de neuitat. Ce regret eu cel mai mult este faptul că mă simt mobilizată. Da, dacă eram din Bucureşti, era altă treabă, altfel ajungeam în alte judeţe. Aşa, din curu României, Aradul păcii, unde mama naibii să mă duc?

Voi aţi cunoscut persoane din lumea online şi în realitate?
Care au fost primele reacţii?
Cum a decurs întâlnirea?
Ce impresie v-a lăsat persoana respectivă?

Alte sfaturi prieteneşti

Cum să sfârşeşti o relaţie, frumos, fără zeci de lacrimi, căni sparte, cutii de ciocolată goale, crize, ameninţări şi alte măgării de genul ăsta.

Poate că nu prea sunt în măsură să dau sfaturi referitoare la acest lucru, având în vedere faptul că şi eu am încheiat unele relaţii foarte sec, dând dovadă de laşitate şi alte cele. Dar,  m-am schimbat.

Dacă simţi că relaţia ta nu e cum era la început ar fi bine să discuţi această problemă cu ea.
Nu fă chestii de genu: să te distanţezi de ea, să nu o mai cauţi, şamd. Asta înrăutăţeşte situaţia.
Vorbeşte deschis cu ea, e şi ea un om care cred că este în stare să înţeleagă problema.
Dacă vezi că relaţia nu se îndreaptă, explicăi că trebuie să puneţi punct relaţiei.
Dar asta, doar după ce i-ai spus ce te deranjează la ea, şi ai aşteptat cel puţin câteva zile să vezi dacă se schimbă ceva. Nu sta cu ea doar de dragul ei.

Un lucru important, nu lăsa vina pe ea. Orice te-ar fi deranjat la ea, nu o lăsa să se simtă vinovată de despărţirea voastră. E cel mai sec sentiment pe care îl poate trăi vreodată o fată. Mereu se va gândi la asta, şi la ce ar fi fost dacă nu ar fi greşit în faţă. Şi nici ţie nu cred că ţi-ar plăcea asta!

despartire

Dacă vrei să te împaci cu fosta ta iubită şi nu ştii cum să îi spui asta actualei tale iubite, încearcă să deschizi acest subiect când este bine dispusă şi când ştii că nu are probleme în familie sau de sănătate. Este foarte important ca în astfel de cazuri ambele persoane să fie calme.

Explicăi că totul va fi bine şi că nu a fost să fie o relaţie de lungă durată, sau una mai lungă decât v-aţi imaginat-o voi la început.

Oricât de bine v-aţi înţelege, şi oricât de multe vise v-aţi face, tot nu poate fi mereu aşa cum vă imaginaţi voi. Unele cupluri reuşesc acest lucru, altele nu.

Ca o relaţie să dureze, este nevoie de mai multe ingrediente:

    iubire
    încredere
    răbdare
    înţelegere

Şi alte zeci de ingrediente ce ţin o relaţie mereu proaspătă şi cu un gust al dragostei extrem de dulce.

Multă baftă !

Nu mai vreau să fiu mare!

Ştiu că pare prostesc titlul, dar chiar m-am săturat să fiu mare.
Era mult mai bine când eram mică. Adică atunci când nu eram majoră.
Nu aveam nici o treabă cu viaţa, nici un stres.

Şcoala mi s-a părut un calvar, zilnic auzeam de la ai mei doar ”învaţă Ane!”.
Acum, că am terminat şi cu şcoala, tot ce aud este doar ”caută-ţi ceva de lucru, nu te mai putem ţine aşa, ai 18 ani, eşti mare deja…”.Culmea e că la 17 ani nu au avut treabă cu mine, şi acuma, brusc am 18 ani şi sunt mare, nu mă mai pot ţine.. trebuie să merg şi eu să fac bani.
Nici nu am reuşit să mă bucur bine că am terminat liceul, că am luat bacul, că deja tre să îmi caut de lucru.

Îmi cer scuze că nu am mai scris de ceva vreme pe blog.
Urmează în câteva zile să citiţi un articol interesant. Abia aştept să îl public.

Până atunci, aveţi grijă de voi.

Scrii din plăcere sau din obligaţie?

Văd că preferaţi să citiţi articole scurte, chiar de un rând dacă s-ar putea, să câştigaţi şi voi mai mult timp.Preferaţi să citiţi chestii în genul ”woow ce miştoo, s-a împăcat Vârciu cu bruneta aia, moamă ce bună îi aia, ce bine le stă împreună”, şamd. Nu?

Nu ştiu câţi dintre voi apreciaţi un articol scris din plăcere. Nu doar de dragul de a strânge cât mai multe comentarii… ci doar aşa.Nu ştiu câţi dintre voi scrieţi asemenea articole, câţi dintre voi inventaţi astfel de poveşti.  Nu ştiu câţi dintre voi pierdeţi ore întregi scriind un articol. Nu ştiu câţi dintre voi citiţi de 10 ori articolul pentru a-l verifica de greşeli, şamd. Nu ştiu câţi dintre voi vreţi ca articolul să fie impecabil, să capteze atenţia celor care vă citesc…

Până la urmă, am şi eu o întrebare:

Câţi dintre voi scrieţi din plăcere, şi câţi din obligaţie?

Grijile părinţilor vor fi grijile noastre

parinti-si-copii

Da. Aşa e.
Cât am fost mică, nu am înţeles niciodată de ce mereu trebuie să merg în casă atunci când sunt toţi copii afară.
Nu înţelegeam niciodată de ce sunt aşa curioşi părinţii mei de prietenii mei.
De ce mă întreabă toate nimicurile despre unul şi despre altul.

Nu ştiam de ce îmi spun mereu să am grijă de mine, să fiu cuminte, să vorbesc frumos cu lumea şi să am grijă unde şi cu cine merg. Îmi spuneam ”Bine.. ce pot să păţesc, Doamneeeee”.

Acum, încep să înţeleg toate lucrurile astea. Teama cu care mă lasă ai mei să merg afară până şi la vârsta asta.. nu a dispărut.

Când voi fi mămică nu ştiu cu ce uşurinţă îmi voi lăsa copilul afară la joacă.

Primul conflict cu şefa!

Dacă nu lucrezi îi bai.
Dacă taci şi îţi vezi de lucru iară îi bai.. vine şi te pistonează aiurea la creiri.

conflictEu lucrez la asamblări. Cum să explic eu mai bine să înţelegeţi şi voi..
Săptămâna asta lucrez schimbul 3. Am o bandă unde lucrez cu o doamnă.
Pe acea bandă pun placa pe care urmează să pun nişte componente, ca ea apoi să treacă printr-o baie de cositor. Mai bine de atât nu ştiu să explic. Ok, plăcile le pun într-un cărucior. (nu e cărucior de bebelaşi).. sper să pot face o poză în seara asta să înţelegeţi mai bine despre ce este vorba).. Vine şefa chiar când eram cu mâna pe cărucior, chiar atunci urma să pun căruciorul pe bandă şi să pun componentele necesare şi îmi spune ”vreau cărucior pe linie”, normal că ridic tonul şi îi spun ”chiar acuma puneam căruciorul pe linie”. Îmi spune ”nu ridica tonul la mine” şi îi spun ”nu tac când am dreptate, poţi să te superi, să ce vrei că tot nu tac”. Începe să facă pe crizata cu mine şi stă vreo 5 minute lemn lângă mine. Şi eu pachet de nervi normal că nu am putut să tac şi i-am spus ”degeaba te uiţi urât la mine că am dreptate, nu ai decât să te superi că nu tac.. aşa ai făcut cu mine şi ieri.. vi şi mă stresezi când îmi văd de treabă că aşa ai tu chef, dacă aş avea 10 mâini aş lucra mai repede”. Cei drept, lucrez destul de repede pentru o începătoare (mi-a spus doamna cu care sunt pe linie).

S-a luat într-un final şi a plecat de lângă mine.

————————————————————–

Şi tot eu câştig.. că aşa mi-e dat de la Dumnezeu.

————————————————————–

Aşa că, dragii mei nu staţi la cheremul şefului. Dacă nu vă convine ceva cel mai bine e să îi spuneţi în faţă tot ce vă doare, că altfel face ce vrea din voi.